In aceptiunea generala a ortodoxilor, cand mori te duci la poarta raiului si acolo Sf. Petru si Dumnezeu te asteapta sa ai un mic interviu cu ce ai facut tu in viata bun sau rau si, dupa cum stim cu totii, daca ai fost baiat de comitet ai acces la gradinile raiului, iar daca ai calcat pe bec mergi in iad. Dar chiar si in cazul in care ai gresit destul de tare, se pare ca Dumnezeu e destul de permisiv si iti da sansa sa te caiesti, caz in care portile iti sunt deasemenea deschise.
In practica, toate astea te-ar putea face sa te comporti dupa plac si fara sa iti pese de invataturi, avand oricand sansa ca la un moment pe care il alegi sa te caiesti si toate sunt sterse cu buretele.
Pentru ca, de fapt, nu stim cu exactitate daca lucrurile se vor desfasura chiar asa, ma intreb daca nu cumva cand ajungi la poarta, Dumnezeu sa ne intrebe nu de ce am facut, ci de ce nu am facut cand am fi putut sa facem.
Poate nu intreaba de lucrurile bune pe care le-am facut cu gandul ca cineva ne vede si va tine cont la un moment dat de ele.
Din 10 ocazii in care am putea, sa zicem, sa ajutam pe cineva, alegem numai unul si ni se pare ca am facut o fapta buna. S-ar putea ca Dumnezeu sa contabilizeze 9 nereusite.
Dar pentru ca Dumnezeu iarta chiar si criminalii care se caiesc se pare ca ne putem comporta zilnic fara sa ne uitam in jurul nostru, la semenii nostri, ne putem bucura de raul altora, putem lasa invidia sa ne cuprinda sau putem sa ravnim la bunul altuia...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
si mi-aduci aminte de Karamazovi, Grusenka si firul de ceapa :)
RăspundețiȘtergereinca o-ntrebare: daca nu faci binele pe care-l poti face e la fel de rau ca si cum ai face rau? of...