Danke

Pentru ca am fost un adolescent indolent, caruia nu ii placea de fel sa invete, ma prezentam de fiecare data la examene cu un fel de durere in cur si nesimtire natarmurita. Nici un fel de emotie nu ma cuprindea sau febra a examenelor in timpul sesiunilor. Drept urmare, prin legea compensatiei, ignoranta mea trebuia mai devreme sau mai tarziu pedepsita. Si ieri a venit vremea. Baiatul meu cel mare a avut examen de admitere in clasa 1 la Liceul Goethe. Fiind singurul liceu din Bucuresti cu predare in limba germana concurenta e pe masura, doar 100 de copii au acces in fiecare an la aceasta institutie de invatamant exclusivista. Dis de dimineata m-am prezentat in curtea liceului ca vitelul la taiat, de mana cu copilul care incerca sa ma linisteasca: "Tati nu inteleg de ce te agiti asa ca eu vorbesc germana". Injurand in gand gena de mitocan din adn-ul nostru m-am asezat pe o banca si imi priveam copilul cum se joaca nepasator, la varsta asta el nefiind constient ca i se stabileste cumva viitorul. In cinci minute cat a durat examenul am reusit sa fac trei atacuri de panica, doua caderi de calciu si doua preinfarturi. Pana la afisarea rezultatelor a urmat o noapte in care am fumat prin somn doua pachete de tigari si o zi in care am stat linistit pe banca in curtea liceului de la ora unspe dimineata cu toate ca stiam ca rezultatele se afiseaza la ora cinci seara. Dar coma m-a ajutat sa trec mai usor peste cele sase ore petrecute in soare la 40 de grade.

Pe banca cu mine a stat Karina. Nu e mama copilului meu dar a suferit la fel ca mine. Si inca mai mult, ea a inmultit suferinta mea cu 28 de copii care erau in examen. Dupa ce patru ani a stat cu ei zi de zi, i-a invatat tot ce ei acum stiu, a intrat cu fiecare de mana in sala de examinare, asta a fost pentru ea clipa adevarului. Si pentru ca si-a facut treaba temeinic doar patru micuti nu au reusit sa treaca proba.

Pentru ca ai demonstrat ca valoarea iese intotdeuna la suprafata, pentru ca ai avut grija de copiii nostri astia patru ani ca si cum ar fi fost ai tai, pentru ca ai pus suflet in tot ce ai facut cu toate ca cineva acolo sus a decis ca meriti cu 25% mai putin din putinii bani pe care ti dadeau si pentru ca ai plans in momentul in care ai vazut ca 32 de puncte inseamna ADMIS vreau sa iti spun un singur lucru: DANKE KARINA

Iar pentru ca patru ani mi-ai incheiat baiatu la sireturi, cu toate ca stiai ca e doar un rasfat de-al lui trebuie sa spun DANKE ANA

mircea badea si Motociclistii

Vecinul meu. Catzelu' lu' Voiculescu. Pe fetele care sunt lesinate dupa mircea badea trebuie sa le informez ca un baiat cu personalitate puternica (aka cu coaie) nu e ala care latra incontinuu de unu si de celalalt stiind ca il are in spate pe Felix Motanu. Nu. Ala e un latrau. Si inca unul care are cu siguranta ceva de compensat daca ar fi sa ne luam dupa cantitatea si volumul de cacat cu care arunca in toata lumea in general si in Basescu si ai lui in special. Emisiunea lui "In gura presei" s-a transformat de fapt in "In gura lu' badea", rand pe rand intrandu-i in gura Patapievici, Dobrovolschi, Huidu, Gainusa si multe alte persoane care nu aveau nici o legatura cu presa din ziua respectiva, singura legatura fiind frustarile personale ale facatorului de spagat.

Acum cateva seri, ma uitam la respectiva emisiune sa vad ce mai zice micul scatofil. In timp ce isi tinea monologul cliseistic, brusc zice "sa-l opreasca cineva pe cretinul ala", dupa care se adreseaza publicului ca trece un motociclist si il deranjeaza. Dupa alte cateva minute de vorbit iar zice "cretinul ala de motociclist face ture prin fata pe la antena, ca astia sunt niste boi, niste handicapati, ca distrusii astia ar trebui sa moara toti, etc"

Niciodata nu am crezut ca mircea badea e prost si nu cred asta nici acum. A observat ca monologul i s-a subtiat si imediat a introdus'o p'asta cu Motociclistul pentru dinamica emisiunii. Si zic asta fara sa incerc sa ii gasesc scuze pentru interventia penibila. Chiar cred ca are boala pe noi. Are profilul perfect de conservar. Mascul intre 30 si 40 de ani, cu succes mult mai mult decat ar fi sperat sau meritat vreodata, care se bucura din plin de confortul masinii pe care neam de neamul lui n-ar fi sperat sa o aiba. Dar care nu reuseste sa se desparta de casa parinteasca si de siguranta pe care o are langa mamica lui, care si-ar fi dorit poate, adolescent fiind, sa se dea cu motorul dar aceiasi mamica nu a fost de acord, asa ca ne-am ales cu un adult frustrat cu emisiune la TV.

Baiat crescut ca si mine la statuie la Salajan badea e praf. Cu toate ca isi face treaba pe langa sasait si incaseaza ceva si din publicitatea de pe blogul lui mirceaminusbadea, omu' asta e o rusine pentru noi. Si in numele lu' Sotir, Guzganu, Greieru, Braga, Sarpe si restul baietilor destoinici de acolo am sa ii transmit lu' badea un mesaj asa ca de la noi de la bloc:
Da-te-n sloboz de fatalau!


PS: nu aveam eu cine stie ce mare afinitate pentru Toyota dar odata cu alegerea lui badea ca imagine au reusit sa ma convinga: nu o sa imi cumpar niciodata vr'una