Blogul asta a fost creat atunci cand un om a intrat in criza. Adica eu. Iar pentru ca nu am mai scris de mult aici poate unii dintre voi ati tras concluzia pripita ca am castigat la loto, am mostenit vre'o matusa mai instarita care a avut bunul simt sa dea coltu' si sa imi lase mie agoniseala de-o viata sau v-ati gandit ca m-am intors in timp si traiesc in rasfatul anilor dinainte de 2008.. E iata ca nu e asa...
Sunt la fel de crizat cu mentiunea ca m-am apropiat si mai mult intre timp de criza de la 40 de ani si dupa cum sta economia exista varianta curand sa traiesc doua crize simultan.
De bani, ce sa zic, bine ca sunt sanatos, de femei - bine ca sunt insurat, iar de Basescu sa ii iau fetele in brate.
Lucrul pe care l-am observat in ultimul timp atat la mine, cat si la ceilalti romani e ca sume din ce in ce mai mici incep sa ni se para mari. Acum cativa ani cand spuneai 150.000 doua camere pe Decebal era totul in firea lucrurilor. Nu mai conta ca e blocul din '78 si apartamentul are doar 58 mp, iar ultima amenajare fusese putin inainte de revolutie, casa era buna la bani. Acum doar sa pomenesti 80.000 euro si fuge clientul ca mina din pix cand il desfaci. 50.000 euro un benveu avea tot romanu' care ii vanduse pogoanele lu' tasu mare la Puchenii Mari unor retarzi de spanioli care vroiau sa construiasca acolo un ansamblu rezidential de jdemii de apartamente. Romanu' nostru cu mari eforturi baga 8 litri de benzina sa se dea prin sat sambata si ar vinde masina cu 12000 da' nu are cui. Cu ceva timp in urma unii din noi se simteau in nesiguranta cu cinspe milioane in buzunar, azi stim ca cinci milioane pot umple frigiderul de mancare.
Printr-un mecanism pe care personal nu il cunosc a scazut valoarea oamenilor. Si zic asta pentru ca un doctor de exemplu, cel care ne salveaza vieti, valoreaza acum mai putin cu 25%. Si nu e numai cazul lui. Cei care ne conduc au decis ca eram prea scumpi cu totii, asa ca ne-au ieftinit. Exact cum face un proprietar de pravalie cu marfa, o baga la discount. Asa a scazut si randamentul muncii. Bugetarul are acum cu 25% mai putin la salariu asa ca si el munceste la 50% capacitate. Economie pula.
Sansele sa iesim din criza sunt mici. Cred ca mult mai mici decat crede si cel mai pesimist dintre pesimisti. S-ar putea sa fi intrat noi in criza si sa iasa din ea copiii nostri, lucru care mie nu prea imi convine dar ma uit in stanga, in dreapta, in amonte si aval si tot nu vad ceva ce sa fac.
E groasa fratilor si nu e cazul sa ne lasam. Cat de grea ar fi criza trebuie sa tintim in continuare sus. Dupa cum zice Demoga "Tot mai sus". Astia nici nu au habar cat de mult putem noi sa sarim...
sâmbătă, 15 octombrie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
mi-a placut, nenea :) ...cum faci asocierile adica. eu mi-am cam pierdut imaginatia, asa ca vad doar daca imi arata cineva cu degetu'. sau poate m-am detasat. si mi-am pierdut simtul colectivitatii :(
RăspundețiȘtergereuna peste alta, nu ne-a mers prost in ultimul an, desi asa pare. poate ca am mai coborat toti stachetele sau - in final - ne-am "atasat" mai mult de nevoile noastre esentiale. not bad!